Hall Of Fame | ARTMINDS ROMANIA

Remus AZOITEI

Numit de către revista britanică The Strad ca "un virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloasă", violonistul Remus Azoiţei a debutat la 8 ani cu orchestra simfonică din oraşul său natal, Galaţi. După ce în 1995 a absolvit Conservatorul din Bucureşti la clasa lui Daniel Podlovski, Remus Azoiţei obţine o bursă de studii la renumita Juilliard School din New York, unde are şansa să studieze cu Dorothy Delay şi Itzhak Perlman, la finalul pregătirii sale obţinând titlul de Master of Music. De-a lungul timpului, artistul a beneficiat şi de îndrumarea unor personalităţi violonistice marcante precum Bujor Prelipcean, Mihai Constantinescu, Zakhar Bron sau Ivry Gitlis. Remus Azoiţei a concertat în săli prestigioase cum ar fi Carnegie Hall in New York, Concertgebouw Amsterdam, Salle Cortot Paris, Konzerthaus Berlin, St-Martin-in-the-Fields şi Wigmore Hall în Londra, Teatro La Fenice Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena, apărând de asemeni în festivalurile muzicale de la Tokyo, Cambridge, Londra, Berlin, Heidelberg şi Santander, între altele. A colaborat cu artişti renumiţi printre care se numără Lawrence Foster, David Geringas, Gérard Caussé, Michael Sanderling, Adrian Brendel, sau cvartetul de coarde Voces. Remus Azoiţei a fost solist al unor ansambluri de prestigiu precum Berlin Kammer Orchestre la Berlin, Orchestre Nationale de Belgique la Bruxelles, sau Orchestre Philarmonique de Radio France la Bucureşti, în cadrul Festivalului Enescu, între multe altele. Pe lângă acestea, el a susţinut un mare număr de apariţii camerale în lume, printre care şi un turneu de 15 concerte in jurul Europei, Washington DC şi NewYork alături de pianistul Eduard Stan, în 2009. Acest turneu, realizat cu sprijinul ICR, a prezentat lucrări de Brahms şi Enescu pentru vioară si pian, bucurându-se de un răsunet puternic în presa internaţională. După debutul său în capitala americană, ziarul Washington Post notează: "Azoiţei cântă cu sensibilitate melodică fluentă şi tehnică strălucitoare." Laureat al concursurilor internaţionale de la Bucureşti, Milano, Weimar, Tokyo şi Auckland, Remus Azoiţei a înregistrat in 2001 concertul de vioară de Ceaikovski alături de Orchestra Naţională Radio sub bagheta lui Horia Andreescu, înregistrare ce a intrat în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române. În 2005, el a interpretat Dublul concert de Bach alături de violonistul Nigel Kennedy în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu, concert preluat de către 19 posturi de radio si televiziune din Europa, incluzând BBC, Arte şi Mezzo. Cu ocazia debutului său la celebra Wigmore Hall din Londra, ziarul Sunday Express scria că "a cântat un concert de neuitat în faţa unei săli Wigmore arhipline şi a ridicat publicul în picioare. Iată un muzician excepţional." În 2005 a fost decorat de către Presedintele României cu titlul de Ofiţer al Ordinului Meritul Cultural. Remus Azoitei a înregistrat în premieră mondială integrala lucrărilor pentru vioară şi pian de George Enescu alături de pianistul Eduard Stan. Realizată în 2 CD-uri de casa de discuri Hänssler din Germania, această integrală s-a bucurat de cele mai entuziaste cronici în publicaţiile de specialitate de pe mapamond. Comentând pe marginea acestei realizari, revista britanică The Strad spune ca "Azoiţei are toate atuurile: sesibilitate marcantă, dulceaţă a sunetului (dar nu dulceag) şi o paletă coloristică şi dinamică imensă", pe când publicaţia Gramophone descrie "Stilul rafinat si vibrant al lui Remus Azoiţei... un interpret distinct care combină temperament, măiestrie şi eleganţă a execuţiei într-un mod foarte special". Pentru această înregistrare el a folosit celebra vioară Stradivari "Maurin" din 1718, cedată lui pentru acest proiect de către Academia de Muzică din Londra. În 2001, Remus Azoiţei a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, la acel moment fiind de asemeni cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie a Academiei. În 2007, el a pus bazele Societăţii Enescu din Londra, fiind unul din membrii fondatori precum şi directorul său artistic, poziţie pe care o ocupă în continuare. Remus Azoiţei cântă la o vioara Niccolo Gagliano făcută în anul 1753, aparţinând colecţiei Academiei Regale de Muzică din Londra. El este stabilit la Londra din anul 2000, unde locuieşte împreună cu soţia Antonia şi cei doi băieţi Gabriel şi Lucian.

Razvan STOICA

“Farmec patrunzator si timbru rapitor, bravura tehnica ce iti taie respiratia, intonatie spumoasa…” …el va deveni unul dintre cei mai mari violonisti ai generatiei sale.” (Meunsteriche Zeitung) Castigator al premiului NEW TALENT Bratislava 2013 si titlul de Cel Mai bun violonist din Europa sub 28 de Ani. Cunoscut pentru “virtuozitatea sa, pasiunea si superba sa interpretare”, violonistul Razvan Stoica si-a stabilit bazele unei cariere impresionante. Reprezentatiile sale carismatice au atras atentia atat presei cat si a publicului. Manuindu-si cu pasiune instrumentul, de la o varsta frageda, Razvan a fost admis la Liceul de Muzica “George Enescu” din Bucuresti, Romania unde a lucrat cu Dna prof. Oliva Papa, dar si cu Maestrii Stefan Gheorgiu si Modest Iftinchi. Dnea Olivia Papa fiind cel care dupa spusele lui Razvan “l-a format ca violinist si ca om” . Dupa absolvire, Razvan si-a continuat studiile la Conservatorul Regal din Amsterdam (Olanda), studiind la clasa prof. Ilya Grubert dar a participar si la cursuri de maiestrie cu violonisii: Leonidas Kavakos, Krysztof Wegrzyn, Vadim Repin, Itzhak Perlman, Ivry Gitlis si Pinchas Zuckerman. Razvan a primit peste 24 de premii nationale si internationale la competitii prestigioase, incluzand, printre altele, Concursul Perosi (Tortona), competitiile olimpice pentru vioara (Romania) si Concursul pentru duete de la Bolzano (Italia). In anul 2009, Razvan, a primit premiul I in cadrul “Strad Prize”, in Salzburg, (Austria). Ca si castigator al acestui prestigios concurs, lui Razvan i-a fost oferita o vioara Antonius Stradivarius, datand din anul 1729. Razvan a evoluat, atat ca solist invitat, cat si in recitaluri in cadrul “Duo Stoica”, in Amsterdam “Royal Concertgebouw”, Paris “Theatre des Champs Elysees”, Brescia “Teatro San Barnaba”, Genova “Teatro Carlo Felice, Palacio de Festivales (Santander) etc. Muzica camerala reprezinta parte integrala din viata lui Razvan!

Stefan TARARA

Stefan Tarara s-a născut în anul 1986 la Heidelberg, într-o familie de muzicieni, şi a debutat pe scenă la vârsta de 4 ani. La frageda vârstă de 10 ani, apăruse deja ca solist în Concertul pentru vioară nr. 2 de Henryk Wieniawski. În iulie 2007, a fost primit cu entuziasm furtunos la debutul său din China, într-un concert cu casa închisă de la Beijing Concert Hall, împreună cu China National Symphony Orchestra sub bagheta dirijorului principal En Shao. A fost cel mai tânăr solist care a apărut vreodată cu această orchestră şi a interpretat Concertul pentru vioară op. 61 în Re Major de Ludwig van Beethoven. Stefan Tarara a fost primit cu entuziasm mediatic la Festivalul din Salzburg în 2005, la Festivalul de Muzică Schleswig-Holstein, la Festivalul Internaţional The Next Generation II, la festivalul de muzică contemporană Music Festival Salzburg 2005, la Dilsberger Festival, la festivalul de muzică Heidelberg Spring, la deschiderea EXPO 2000 din Hanovra, a fost invitat la European Youth Festival of the Arts din Paris, la concertul live pentru a aniversa 70 de ani de existenţă ai Orchestrei Radio Bucureşti, la deschiderea stagiunii de concerte 2001-2002 din Wałbrzych (Polonia), la Wrocław, Katowice, Kraków, Weimar, Madrid, Lisabona, Paris (Salle Pleyel şi Salle Gaveau), Mannheim (sălile Rose Garden, Stamitz şi Mozart), Berlin Philharmonic Hall şi foarte adesea la Biserica Maicii Domnului din Dresda. A câştigat locul 1 la Concursul internaţional “George Enescu”, ediţia 2014.

Stefan TARARA

Stefan Tarara s-a născut în anul 1986 la Heidelberg, într-o familie de muzicieni, şi a debutat pe scenă la vârsta de 4 ani. La frageda vârstă de 10 ani, apăruse deja ca solist în Concertul pentru vioară nr. 2 de Henryk Wieniawski. În iulie 2007, a fost primit cu entuziasm furtunos la debutul său din China, într-un concert cu casa închisă de la Beijing Concert Hall, împreună cu China National Symphony Orchestra sub bagheta dirijorului principal En Shao. A fost cel mai tânăr solist care a apărut vreodată cu această orchestră şi a interpretat Concertul pentru vioară op. 61 în Re Major de Ludwig van Beethoven. Stefan Tarara a fost primit cu entuziasm mediatic la Festivalul din Salzburg în 2005, la Festivalul de Muzică Schleswig-Holstein, la Festivalul Internaţional The Next Generation II, la festivalul de muzică contemporană Music Festival Salzburg 2005, la Dilsberger Festival, la festivalul de muzică Heidelberg Spring, la deschiderea EXPO 2000 din Hanovra, a fost invitat la European Youth Festival of the Arts din Paris, la concertul live pentru a aniversa 70 de ani de existenţă ai Orchestrei Radio Bucureşti, la deschiderea stagiunii de concerte 2001-2002 din Wałbrzych (Polonia), la Wrocław, Katowice, Kraków, Weimar, Madrid, Lisabona, Paris (Salle Pleyel şi Salle Gaveau), Mannheim (sălile Rose Garden, Stamitz şi Mozart), Berlin Philharmonic Hall şi foarte adesea la Biserica Maicii Domnului din Dresda. A câştigat locul 1 la Concursul internaţional “George Enescu”, ediţia 2014.

Stefan TARARA

Stefan Tarara s-a născut în anul 1986 la Heidelberg, într-o familie de muzicieni, şi a debutat pe scenă la vârsta de 4 ani. La frageda vârstă de 10 ani, apăruse deja ca solist în Concertul pentru vioară nr. 2 de Henryk Wieniawski. În iulie 2007, a fost primit cu entuziasm furtunos la debutul său din China, într-un concert cu casa închisă de la Beijing Concert Hall, împreună cu China National Symphony Orchestra sub bagheta dirijorului principal En Shao. A fost cel mai tânăr solist care a apărut vreodată cu această orchestră şi a interpretat Concertul pentru vioară op. 61 în Re Major de Ludwig van Beethoven. Stefan Tarara a fost primit cu entuziasm mediatic la Festivalul din Salzburg în 2005, la Festivalul de Muzică Schleswig-Holstein, la Festivalul Internaţional The Next Generation II, la festivalul de muzică contemporană Music Festival Salzburg 2005, la Dilsberger Festival, la festivalul de muzică Heidelberg Spring, la deschiderea EXPO 2000 din Hanovra, a fost invitat la European Youth Festival of the Arts din Paris, la concertul live pentru a aniversa 70 de ani de existenţă ai Orchestrei Radio Bucureşti, la deschiderea stagiunii de concerte 2001-2002 din Wałbrzych (Polonia), la Wrocław, Katowice, Kraków, Weimar, Madrid, Lisabona, Paris (Salle Pleyel şi Salle Gaveau), Mannheim (sălile Rose Garden, Stamitz şi Mozart), Berlin Philharmonic Hall şi foarte adesea la Biserica Maicii Domnului din Dresda. A câştigat locul 1 la Concursul internaţional “George Enescu”, ediţia 2014.